NEBIRUÍT, -Ă, nebiruiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi biruit; invincibil. – Ne- + biruit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NEBIRUÍT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la biruit): De ~ care nu poate fi biruit; de neînvins. /ne- + biruit
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEBIRUÍT adj. v. imbatabil.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nebiruít adj. m., pl. nebiruíți; f. sg. nebiruítă, pl. nebiruíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink