NEÁNT s. n. Noțiune filozofică care desemnează vidul, neființa, inexistența, nimicul. [Pr.: ne-ant] – Din fr. néant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

NEÁNT n. 1) Noțiune filozofică care desemnează neființa, inexistența, nonexistența. 2) Adâncime foarte mare; prăpastie; noian; genune; abis. [Sil. ne-ant] /<fr. néant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEÁNT s.n. Ceea ce nu există; gol, neființă; nimic. [Pron. ne-ant. / < fr. néant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEÁNT s. n. neființă, nonexistență, gol nesfârșit, nimic. (< fr. néant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NEÁNT s. inexistență, neființă, nimic, nonexistență, (rar) negură, neunde, uitare, (înv.) nedereasă, nefapt. (Așa-zisa liniște a ~ului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neánt s. n. (sil. -ant), pl. neánturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink