NATURÁL, -Ă, naturali, -e, adj., adv., s. n. I. Adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparține naturii; care se găsește în natură. ◊ Bogăție naturală = bogăție (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei țări. Științele naturale = științele naturii, v. natură. Graniță naturală = graniță marcată de o apă sau de o formă de relief. Drept natural = (în concepția unor filozofi) drept considerat ca imuabil și universal, care ar exista în afara structurilor sociale, decurgând fie din natura sau rațiunea umană, fie din voința sau rațiunea divină. 2. Care este generat, produs, creat de natură (1), fără intervenția omului; p. ext. veritabil, curat, pur. 3. Care este lipsit de artificiu, de rafinament, de afectare, simplu; care se realizează spontan, fără efort sau constrângere. ◊ (Adverbial) Vorbește natural. 4. Care este conform cu natura cuiva, înnăscut, nativ; propriu, specific cuiva. 5. Care concordă, se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă, cu ordinea firească a lucrurilor; normal, firesc. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc, moarte bună (din cauza bătrâneții). Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice și în fotografie. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei; nelegitim. II. Adv. Firește, desigur, bineînțeles. III. S. n. (Astăzi rar) Naturalețe, simplitate. – Din lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. Naturell.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL¹ adv. 1) În mod firesc; simplu; ușor. 2) (folosit pentru a-și exprima acordul) Desigur, bineînțeles. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturell
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL² -ă (~i, ~e) 1) Care ține de natură; propriu naturii. ◊ Științe ~e totalitate a științelor care se ocupă cu studiul naturii. Economie ~ă formă de economie în care bunurile materiale se produc nu pentru schimb, ci pentru satisfacerea necesităților gospodăriei producătoare. 2) Care este creat de natură (fără intervenția omului). Gaz ~. ◊ Frontieră ~ă frontieră marcată de elemente ale naturii fizice (râuri, munți etc.). Bogății (sau resurse) ~e bogății aflate în solul sau subsolul unei regiuni sau țări. 3) Care este în natura lucrurilor; care este în concordanță cu ordinea obișnuită a lucrurilor; firesc; normal. ◊ Moarte ~ă moarte survenită în chip firesc (din cauza bătrâneții); moarte bună. Mărime ~ă mărime care corespunde dimensiunilor reale ale modelului (în artele plastice și în fotografie). 4) Care este obținut direct din natură. Mătase ~ă. 5) Care exclude orice afectare. Ten ~. ◊ Vin ~ vin obținut prin fermentarea sucului de struguri, fără amestecuri străine. Număr ~ fiecare dintre numerele întregi pozitive (1, 2, 3, 4 etc.). 6) Care este moștenit de la natură; înnăscut; congenital. Fire ~ă. 7) Care este lipsit de artificii sau rafinament; neafectat. Stil ~. 8) Care ține de natura umană; propriu funcțiilor vitale ale omului. Necesități ~e. 9): Copil ~ copil născut în afara căsătoriei; copil nelegitim. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturell
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL, -Ă adj. 1. Referitor la natură, al naturii; din natură. ♦ Curat, neamestecat. 2. Firesc, obișnuit, simplu; adevărat. // adv. Firește, desigur. // s.n. Naturalețe, simplititate. [Cf. lat. naturalis, fr. naturel].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la natură, specific naturii. ◊ creat de natură. ♦ științe ĕ = ansamblu de științe care studiază fenomenele lumii înconjurătoare, lumea organică și anorganică; științele naturii. 2. (mat.) număr ~ = fiecare număr întreg pozitiv. 3. care se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă; firesc, obișnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) născut în afara căsătoriei. II. adv. desigur, firește. III. s. n. naturalețe. (< lat. naturalis. fr. naturel, it. naturale)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL adj., adv. 1. adj. (livr.) elementar. (Forțele ~.) 2. adj. v. simplu. 3. adj. v. sălbatic. 4. adj. pur, veritabil, (livr.) genuin. (Un produs ~.) 5. adj. curat, neamestecat, pur, (înv. și pop.) sadea. (Vin ~.) 6. adj. v. înnăscut. 7. adj. v. bastard. 8. adj. degajat, dezinvolt, firesc, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonșalant, (înv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.) 9. adj. v. firesc. 10. adv. v. desigur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NATURÁL s. v. caracter, degajare, dezinvoltură, fire, firesc, naturalețe, natură, simplitate, spontaneitate, structură, temperament.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Natural ≠ artificial, miraculos, nenatural
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

naturál adj. m., pl. naturáli; f. sg. naturálă, pl. naturále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

naturál s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

asociație naturală de roci, (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.), totalitatea rocilor care apar într-o reg. și care au provenit dintr-o aceeași sursă (magmă parentală). A. n. r. magmatice grupează roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintr-un lanț vulcanic), care se înrudesc prin proprietățile lor; 2. (sedim.), totalitatea dep. care se acumulează succesiv într-un baz. de sedimentare și într-o anumită etapă a evoluției sale. A. n. r. sedimentare oferă indicații asupra condițiilor tectostructurale în care a fost plasat baz. (zonă de craton sau zonă de orogen, zonă de rift, zonă de subducție, zonă de coliziune) și asupra paleomediilor de sedi-mentare. Flișul, molasa constitue a. n. r. plasate în bazine mobile din zone de subducție. Sin. asociație litologică.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

alti naturali (cuv. it. „altiști naturali”) v. falsetist.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

natural(ă), adjectiv ce exprimă starea firească a unui sunet, sistem (II) muzical sau mijloc de producere a sunetului, bazată în general pe legi obiectiv-acustice. Sunet n., sunet fără nici o alterație*, sunet diatonic*. Gamă n., gamă* fondată pe legi acustice (v. armonice, sunete), neafectată de sistemul pitagoreic al deducerii prin cvinte* perfecte ale intervalelor gamei sau de orice calcul privind împărțirea octavei* sau temperarea* ei. Instrument n., instr. de suflat din lemn (ex. bucium*, fluier* fără dop) dar, mai ales, din alamă (trompetă*, corn*, v. și corno da caccia, corno postiglione, corno signale), ce emite sunete n. prin simpla presiune a aerului în tub și fără modificarea acestuia prin chei, clape (3) sau pistoane*. Și la instr. perfecționate se obțin sunete n., preferabile în unele situații, instr. funcționând astfel ca un instr. n.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink