NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Stare caracterizată prin pierderea cunoștinței, relaxare musculară, diminuarea sensibilității și a reflexelor, provocată artificial prin acțiunea substanțelor narcotice asupra centrilor nervoși, în special în intervențiile chirurgicale. – Din fr. narcose, germ. Narkose.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÓZĂ ~e f. Pierdere temporară a sensibilității sau/și a cunoștinței, provocată, în mod artificial, cu ajutorul substanțelor narcotice (mai ales în cazul unor intervenții chirurgicale). /<fr. narcose, germ. Narkose
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÓZĂ s.f. Anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic și practicată mai ales în operații. [< fr. narcose, cf. gr. narkosis – toropeală].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÓZĂ¹ s. f. anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic. (< fr. narcose, germ. Narkose)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NARCÓZĂ s. (MED.) (înv.) narcotism. (Operat sub efectul ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

narcóză s. f., g.-d. art. narcózei; pl. narcóze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink