NARÁRE s.f. Acțiunea de a nara și rezultatul ei. [< nara].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NARÁRE s. v. povestire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

naráre s. f., g.-d. art. narării; pl. narări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NARÁ, narez, vb. I. Tranz. (Livr.) A povesti, a istorisi. – Din lat. narrare, it. narrare, fr. narrer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A NARÁ ~éz tranz. livr. A relata într-o succesiune logică și într-o formă anumită; a povesti; a istorisi. /<lat. narrare, fr. narrer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NARÁ vb. I. tr. (Liv.) A povesti, a istorisi. [P.i. -rez. / < lat. narrare, cf. fr. narrer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NARÁ vb. tr. a povesti, a istorisi. (< fr. narrer, lat., it. narrare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NARÁ vb. v. povesti.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NARĂ INTÉRNĂ s. (ANAT.) coană.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nará vb., ind. prez. 1 sg. naréz, 3 sg. și pl. nareáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink