NAINGÍU, naingii, s. m. Naist. [Pr.: na-in-] – Nai + suf. -ingiu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

NAINGÍU s. v. naist.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

naingíu s. m. (sil. na-in-), art. naingíul; pl. naingíi, art. naingíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink