NĂZUÍNȚĂ, năzuințe, s. f. Dorință puternică și consecvență spre ceva; aspirație, tendință. – Năzui + suf. -ință.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂZUÍNȚĂ ~e f. Dorință puternică; aspirație; tendință. /a năzui + suf. ~ință
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂZUÍNȚĂ s. v. aspirație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂZUÍNȚĂ s. v. adăpost, azil, refugiu, scăpare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năzuínță s. f., g.-d. art. năzuínței; pl. năzuínțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink