NĂSTRUȘNICÍE, năstrușnicii, s. f. Faptă, idee, comportare etc. năstrușnică (1); ciudățenie. – Năstrușnic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSTRUȘNICÍE ~i f. Faptă sau vorbă de om năstrușnic. /năstrușnic + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSTRUȘNICÍE s. v. ciudățenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năstrușnicíe s. f., art. năstrușnicía, g.-d. art. năstrușnicíei; pl. năstrușnicíi, art. năstrușnicíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink