NĂSTRĂPÁT2, -Ă, năstrăpați, -te, adj. (Reg.) Prețios, nestemat.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
năstrăpát adv. (reg.; în expr.) a călca năstrăpat = a merge urât, aruncând picioarele; a călca în străchini, a călca mândru, cu trufie, apăsat.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
năstrăpátă adj. f. (reg.; în sintagme) piatră năstrăpată = piatră prețioasă.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink