NĂSTÁVNIC, năstavnici, s. m. (Înv.) Conducător, administrator (al unei biserici sau al unei mănăstiri). – Slav (v. sl. nastavĩnikŭ).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

năstávnic, năstávnici, s.m. (înv.) conducător, șef ecleziastic; egumen, stareț.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

năstávnic, năstavnici s. m. (Înv.) Conducător al unei mănăstiri sau biserici; șef ecleziastic. V. și egumen, stareț. – Din sl. nastavnikŭ.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink