năstăvít, năstăvítă, adj. (reg.; despre copii) neastâmpărat, nepotolit.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSTĂVÍ, năstăvesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A conduce, a îndruma, a sfătui, a povățui. – Din sl. nastaviti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂSTĂVÍ vb. v. călăuzi, conduce, dirija, îndruma, povățui, sfătui, sugera.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

năstăví, năstăvésc, vb. IV (înv.; despre divinitate) 1. a conduce, a îndruma, a povățui, a sfătui, a călăuzi. 2. a avea milă, a se îndura.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

năstăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năstăvésc, imperf. 3 sg. năstăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. năstăveáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink