NĂRĂVÍE, nărăvii, s. f. (Reg.) Nărav (1). – Nărav + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂRĂVÍE s. v. cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nărăvíe s. f., art. nărăvía, g.-d. art. nărăvíei; pl. nărăvíi, art. nărăvíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink