NĂȘÍRE, nășiri, s. f. Acțiunea de a năși și rezultatul ei. – V. năși.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

nășíre s. f., g.-d. art. nășírii; pl. nășíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂȘÍ, nășesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A(-i) fi (cuiva) naș² la un botez sau la o cununie. 2. Tranz. (Fam.) A numi pe cineva naș², a i se adresa cuiva cu numele de naș². – V. naș².
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A NĂȘÍ ~ésc 1. intranz. A face naș la botez sau la cununie. 2. tranz. fam. A trata cu numele de naș. /Din naș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nășésc, imperf. 3 sg. nășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nășeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

năși, nășesc v. t. 1. a bate rău (pe cineva. 2. (intl.) a aresta, a închide. 3. a iniția și a susține un proiect.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink