MÚTIC, -Ă adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). [< fr. mutique, cf. lat. muticus – spin].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MÚTIC, -Ă adj. (despre frunze) care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). (< fr. mutique, lat. muticus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mútic adj. m., pl. mútici; f. sg. mútică, pl. mútice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÚTICĂ, mutici, adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Forma de plural mutici este evident greșită, corect este mutice. - gall

mútică adj. f., pl. mútice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink