MUSTUITÚRĂ, mustuituri, s. f. Struguri zdrobiți înainte de a fi storși; mustuială. [Pr.: -tu-i-] – Mustui + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUSTUITÚRĂ s. (pop.) mustuială, (reg.) musteală. (~ de struguri.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mustuitúră s. f. (sil. -tu-i-), g -d. art. mustuitúrii; pl. mustuitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink