MUSTĂCÍ, mustăcesc, vb. IV. Intranz. 1. A râde pe sub mustață, a zâmbi reținut. 2. A strâmba din nas, a fi nemulțumit de ceva. – Din mustață.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

mustăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mustăcésc, imperf. 3 sg. mustăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. mustăceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink