MURMUITÓR, -OÁRE, murmuitori, -oare, adj. (Înv.) Murmurător. [Pr.: -mu-i-] – Murmui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

MURMUITÓR adj. v. murmurător, susurător, șopotitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

murmuitór adj. m. (sil. -mu-i-), pl. murmuitóri; f. sg. și pl. murmuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink