MURĂTÚRĂ, murături, s. f. Legumă sau fruct fermentat, conservate în saramură sau în oțet. – Mura + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MURĂTÚRĂ ~i f. mai ales la pl. Produs alimentar (legume, mai rar fructe) murat. /a mura + suf. ~tură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MURĂTÚRĂ s. 1. (reg.) murătoare. 2. (la pl.) acrituri (pl.).
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

murătúră s. f., g.-d. art. murătúrii; pl. murătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

murătură, murături s. f. (peior.) 1. persoană antipatică. 2. om de nimic, om lipsit de orice calitate. 3. om lipsit de personalitate.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink