MUNCUȘOÁRĂ, muncușoare, s. f. Munculiță. – Muncă + suf. -ușoară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUNCUȘOARĂ s. v. munculiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

muncușoáră s. f., g.-d. art. muncușoárei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink