MUNCITÓR, -OÁRE, muncitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care muncește. (În concepția marxistă) Clasa muncitoare = (în capitalism) proletariat; (în socialism) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție, folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne, și care constituie forța conducătoare a societății. ♦ P. ext. Harnic, activ, zelos. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care ia parte nemijlocit în procesul obținerii bunurilor materiale, la întreținerea și la repararea acestora sau în procese de muncă similare acestora; p. gener. persoană care desfășoară o muncă fizică (în industrie) (1). 3. Adj., s. m. și f. (Înv.) Persoană care torturează, chinuiește, căznește. – Munci + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MUNCITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care muncește, producând bunuri materiale; lucrător. /a munci + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MUNCITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care muncește. Om ~. Popor ~. 2) Care muncește mult și cu folos; harnic; vrednic. /a munci + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MUNCITÓR s., adj. 1. s. lucrător, (înv.) uvrier. (~ într-o uzină.) 2. adj. v. harnic.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Muncitor ≠ leneș, trândav, trântor
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
muncitór adj. m., s. m., pl. muncitóri; f. sg. și pl. muncitoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
elév-muncitór s.m. Muncitor care continuă în paralel cu activitatea productivă pregătirea școlară ◊ „În anul școlar 1971/1972 și-au ridicat calificarea profesională 3.894.000 studenți-muncitori și 2.888.000 elevi-muncitori. Activitatea de producție și cea de ridicare a nivelului de pregătire a cadrelor se îmbină atât de strict încât aici se vorbește cu temei despre «Uzina-aulă universitară».” Sc. 1 V 73 p. 8. ◊ „[Programul artistic] este realizat de elevi-muncitori de la secția serală sub îndrumarea profesorului A.D.” R.l. 18 I 75 p. 2 (din elev + muncitor)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
feméie-muncitór s.f. 1993 Femeie care muncește, de obicei într-o fabrică sau pe un șantier v. femeie-țăran(că) (din femeie + muncitor)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
muncitór-constrúctor s.m. Muncitor care lucrează la construcții ◊ „Omul nostru – fost țăran patruzeci de ani și muncitor-constructor douăzeci și doi de ani – în câteva luni și-a ridicat o căsuță.” Sc. 15 V 74 p. 1 (din muncitor + constructor)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
muncitór-elév s.m. Muncitor care își completează studiile, fără a ieși din producție ◊ „Iată-i pe câțiva dintre muncitorii-elevi, fruntași la învățătură, repetându-și lecțiile înainte de a intra la cursuri.” Sc. 12 IX 61 p. 1; v. și 24 I 63 p. 2 (din muncitor + elev; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 388)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
muncitór-inginér s.m. Muncitor care își completează studiile pentru a deveni inginer ◊ „Un nou tip de muncitor și-a făcut apariția în întreprinderi: muncitorul-inginer.” Sc. 13 X 61 p. 3 (din muncitor + inginer; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 234)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
muncitór-sortatór s.m. Muncitor ce sortează și triază materialele și produsele dintr-o fabrică, uzină etc. ◊ „Ei au fost observați de un grup de muncitori-sortatori de la ciurul mecanic.” Sc. 18 II 63 p. 1 (din muncitor + sortator)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROMÂNIA MUNCITOARE. Gazetă socialistă, apărută la București în două serii (1/14 ian.-10/23 iun. 1902, 5/18 mart. 1905-13/26 aug. 1916 și nov. 1918). Rol important în lupta pentru organizarea mișcării sindicale și în reorganizarea Partidului Social-Democrat din România (1910), al cărui organ a devenit.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink