MUMIFIÉRE s. f. v. mumificare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

mumifiére s. f. (sil. -fi-e), g.-d. art. mumifiérii; pl. mumifiéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUMIFIÁ vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MUMIFIÁ vb. v. mumifica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mumifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. mumifiéze (sil. -fi-e-); ger. mumifiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink