muștúc (-curi), s. n. – 1. Ambușură. – 2. (Arg.) Gură. – Var. muștiuc. Germ. Mundstück (Tiktin; Candrea), cf. pol. musztuk, rus. mundštuk (Vasmer, II, 173).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink