MOTOSCÚTER, motoscutere, s. n. Scuter cu dubiță folosit în transportul comercial. – Din fr. motoscooter, engl. motor scooter.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOTOSCÚTER ~e n. Scuter prevăzut cu o dubă mică, folosită în transportul comercial. /<fr. motoscooter, engl. motor scooter
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOTOSCÚTER s.n. Vehicul asemănător motocicletei, de o formă anumită, cu care se transportă ziare, răcoritoare etc. [< engl. motor scooter].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOTOSCÚTER s. n. vehicul asemănător motocicletei, pentru transportat ziare, răcoritoare etc. (< fr. motoscooter, engl. motor scooter)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
motoscúter s. n., pl. motoscútere
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
motoscúter s.n. Scuter carosat folosit pentru transportul mărfurilor ◊ „Trustul de cofetării și răcoritoare nr. 2 caută conducători motoscutere cu carnet de conducere cat. I, bărbați sau femei.” I.B. 29 I 62 p. 4 (din fr. motoscooter, engl. motorscooter; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237; D.Tr.; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink