MORĂRÍT s. n. 1. Meseria morarului; morărie. 2. Operație de măcinare a cerealelor (sau a altor materiale). ♦ Ramură industrială care se ocupă cu prelucrarea prin zdrobire și mărunțire a boabelor de cereale, producând făină, crupe, griș, orez decorticat etc. 3. Impozit care se plătea odinioană în țările românești pe mori. – V. morări.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MORĂRÍT n. 1) Operație de măcinare a cerealelor. 2) Ocupația morarului; meseria de morar. /v. a morări
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MORĂRÍT s. morărie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

morărít s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MORĂRÍ, morăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A practica meseria de morar, a fi morar. – Din morar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A MORĂRÍ ~ésc intranz. rar A practica ocupația de morar. /Din morar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

morărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. morărésc, imperf. 3 sg. morăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. morăreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink