ARNÍCĂ s. f. Plantă erbacee medicinală, cu flori galbene-portocalii și fructe achene negricioase (Arnica montana). – Din lat., fr. arnica, germ. Arnika.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGETĂRÚȚ, degetăruți, s. m. Plantă erbacee din familia primulaceelor, cu flori albastre-violete, în formă de clopot, dispuse câte 1-8 în vârful tulpinii, care crește în regiunile muntoase (Soldanella montana). – Degetar + suf. -uț.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONTÁN, -Ă, montani, -e, adj. De munte, de la munte, specific muntelui. – Din lat. montanus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZMEOÁIE, zmeoaie, s. f. 1. Zmeoaică (1). 2. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpină și cu fructe păroase, care crește prin văile umbroase de munte (Libanotis montana). 3. Plantă erbacee cu flori galben-aurii (Laserpilium archangelica). [Pr.: zme-oa-ie] – Zmeu + suf. -oaie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÁRNICĂ f. Plantă erbacee cu flori galbene-portocalii și cu fructe negricioase achene, cu întrebuințări medicinale. /
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCHEIETOÁRE1 ~óri f. rar Laț sau tăietură în stofă, tivită de jur împrejur, prin care se trece nasturele; cheotoare; butonieră. ~ la o haină. /a încheia + suf. ~toare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCHEIETOÁRE2 ~óri f. Plantă urât mirositoare, cu tulpina păroasă, dreaptă și scurtă, și cu frunze alungite. /a încheia + suf. ~toare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONTÁN ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru o regiune muntoasă; care aparține unei regiuni muntoase. Peisaj ~. /<lat. montanus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONTÁN, -Ă adj. (Liv.) De munte, muntos. [< lat. montanus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONTÁN, -Ă adj. de munte. (< lat. montanus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARNÍCĂ s. (BOT.; Arnica montana) podbal-de-munte, (reg.) carul-pădurilor, carul-zânelor, țâța-oii, (prin Transilv.) roit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGETĂRÚȚ s. (BOT.) 1. (Soldanella montana) (reg.) cănăfior, degetărea, nejitnică, potiraș, măcrișul-caprei. 2. (Soldanella major) degetărel, potiraș, (reg.) măcrișul-caprei.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCHEIETOÁRE s. (BOT.; Sideritis montana) (reg.) urechea-șoarecelui.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCHEIETOÁRE s. v. butonieră, cheotoare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONTÁN adj. v. muntos.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZMEOÁIE s. (BOT.; Libanotis montana) (reg.) tămâioară.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZMEOÁIE s. v. zmeoaică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
árnícă (-ci), s. f. – Plantă (Arnica montana). Nume științific, răspîndit de farmaciști. Sec. XIX.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
árnică s. f., g.-d. art. árnicii; pl. árnici
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
degetărúț s. m., pl. degetărúți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
încheietoáre (la îmbrăcăminte, plantă) s. f., g.-d. art. încheietórii; pl. încheietóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
montán adj. m., pl. montáni; f. sg. montánă, pl. montáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zmeoáie s. f., art. zmeoáia, g.-d. art. zmeoáiei; pl. zmeoáie
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUSCA MONTANĂ, com. în jud. Caraș-Severin; situată în zona culoarului Bistra, la poalele S ale m-ților Poiana Ruscăi, pe râul Rusca, la confl. cu Bistra; 2.162 loc. (2005). Expl. de sulfuri polimetalice și marmură (în satul Ruschița). Instalație de flotare a minereurilor. În satul R.M., atestat documentar în 1803, se află o biserică romano-catolică (1807) și Monumentul turismului (1936). Rezervație naturală.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SASCA MONTANĂ, com. în jud. Caraș-Severin, situată la poalele SV ale m-ților Anina și la cele NE ale m-ților Locvei, în zona de contact cu dealurile Oraviței, pe râul Nera; 1.689 loc. (2005). Expl. de sulfuri metalice. Pomicultură (meri, pruni, peri). Centru de ceramică populară. În satul S. m. se află biserica Sfinții Apostoli Pavel și Petru (1777, pictată în 1851 și restaurată în 1862), iar în satul Slatina-Nera, biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18, pictată în 1874)0. Rezervațiile Cheile Nerei-Beușnița (v. Nera) și Cheile Șușarei, incluse în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink