MONOPOLIZÁ, monopolizez, vb. I. Tranz. 1. A exercita un monopol, a pune stăpânire, cu drept de monopol, pe o ramură de producție; a supune unui monopol. 2. Fig. A acapara, a-și aroga drepturi exclusive asupra cuiva sau a ceva; a reține întreaga atenție sau interesul cuiva. – Din fr. monopoliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A MONOPOLIZÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, ramuri ale economiei etc.) A exploata cu drept de monopol; a supune unui monopol. 2) fig. (obiecte) A-și însuși punând stăpânire în mod arbitrar și exclusiv; a acapara impunându-și drepturi exclusive. /<fr. monopoliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOPOLIZÁ vb. I. tr. 1. A exercita un monopol. 2. (Fig.) A acapara, a căuta să obțină toate drepturile asupra unui lucru, să-și impună drepturi exclusive într-o problemă etc. [< fr. monopoliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOPOLIZÁ vb. tr. 1. a exercita un monopol (1). 2. (fig.) a acapara, a căuta să obțină toate drepturile asupra unui lucru, să-și impună drepturi exclusive. (< fr. monopoliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOPOLIZÁ vb. v. acapara.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

monopolizá vb., ind. prez. 1 sg. monopolizéz, 3 sg. și pl. monopolizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink