MONOPOLÁR, -Ă adj. Cu un singur pol. [Cf. fr. monopolaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOPOLÁR, -Ă adj. cu un singur pol. (< fr. monopolaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monopolár adj. m., pl. monopolári; f. sg. monopoláră, pl. monopoláre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink