MONOMÉMBRU, -Ă adj. cu un singur membru. ◊ (despre propoziții) formată dintr-un singur cuvânt. (< fr. monomembre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monomémbru adj. m., pl. monomémbri; f. sg. monomémbră, pl. monomémbre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink