MONOGÉRMĂ, monogerme, adj. (Bot.; despre semințe) Cu un singur germen. – Din germ. monogerm.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOGÉRMĂ adj. (despre semințe) cu un singur germen. (< fr. monogerme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monogérmă s. f., pl. monogérme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOGÉRM, -Ă adj. (Despre semințe) Cu un singur germen. [< germ. monogerm].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink