MONOCÍT, monocite, s. n. Tip de globulă albă, monocelulară, de dimensiuni mari. [Var.: monocítă s. f.) – Din fr. monocyte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCÍT s.n. (Biol.) Leucocit monocelular de dimensiuni mari, cu o puternică acțiune fagocitară. [Var. monocită s.f. / < fr. monocyte, cf. gr. monos – unic, kytos – celulă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCÍT s. n. leucocită monocelulară de dimensiuni mari, cu o puternică acțiune fagocitară. (< fr. monocyte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCÍT s. macrofag.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. monocită - LauraGellner

monocít s. n., pl. monocíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. monocită - LauraGellner