MONOCAMERÁL, -Ă, monocamerali, -e, adj. (Despre sistemul politic și legislativ din unele state) Cu o singură cameră (III) – Din fr. monocamérale.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCAMERÁL, -Ă adj. (Despre puterea legiuitoare a unui stat) Care are o singură adunare, o singură cameră. [Cf. fr. monocamérale, it. monocamerale].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCAMERÁL, -Ă adj. (despre sistemul politic și legislativ) cu o singură cameră (III, 1). (< fr. monocamérale)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monocamerál adj. m., pl. monocameráli; f. sg. monocamerálă, pl. monocamerále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink