MONOATÓMIC, -Ă, monoatomici, -ce, adj. (Despre molecule) Format dintr-un singur atom; (despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [Pr.: -no-a-] – Din fr. monoatomique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOATÓMIC ~că (~ci, ~ce) (despre molecule, substanțe) Care conțin un singur atom. /<fr. monoatomique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOATÓMIC, -Ă adj. (Despre molecule) Care este format dintr-un singur atom; (despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [Pron. -no-a-. / cf. fr. monoatomique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOATÓMIC, -Ă adj. (despre molecule) dintr-un singur atom; (despre substanțe) cu astfel de molecule. (< fr. monoatomique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOATÓMIC adj. v. monovalent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

monoatómic adj. (sil. -no-a-) → atomic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink