MONOANDRÍE s.f. Formă de căsătorie în care femeia are un singur soț. [Pron. -no-an-, gen. -iei. / < fr. monoandrie, cf. gr. monos – unic, aner – bărbat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOANDRÍE s. f. formă de căsătorie în care femeia are un singur soț. (< fr. monoandrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monoandríe s. f. (sil. -no-an-), art. monoandría, g.-d. monoandríi, art. monoandríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink