MONÉDĂ, monede, s. f. Ban de metal (rar de hârtie) care are sau a avut curs legal pe teritoriul unui stat; p. gener. ban de metal (de valoare mică); mărunțiș. ◊ Expr. A bate (sau a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal. A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva). A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printr-o comportare similară. (Fam.) Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva ca o pedeapsă pentru fapta sau faptele rele făcute; faptă și răsplată. [Pl. și: monezi. – Var.: monétă s. f.] – Din ngr. monédha.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
rscurt
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONÉTĂ s. f. v. monedă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONÉDĂ ~ e f. 1) Semn bănesc de metal (mai rar de hârtie) admis și utilizat într-o țară. 2) Ban mărunt de metal; mărunțiș. ~ de argint. ◊ A bate ~e a emite bani de metal. A plăti cu aceeași ~ a răspunde cu o comportare similară. [G.-D. monedei] /<ngr. monédha, it. moneta
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. monetă -
LauraGellner
MONÉDĂ s.f. Ban de metal sau de hârtie, care are curs legal într-un stat; (curent) ban de metal, mărunțiș. [Var. monetă s.f. / < ngr. moneda, cf. it. moneta, lat. moneta].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONÉTĂ s.f. v. monedă.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MONÉDĂ s. ban, piesă, (pop.) para. (O ~ de cinci.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. monetă -
LauraGellner
monétă (monéte), s. f. – Ban de metal. – Var. monedă. Lat. (it.) moneta (sec. XIX), var., din ven. moneda, prin intermediul ngr. μονέδα (Graur, BL, IV, 103; Gáldi 211). – Der. monetar, adj.; monetărie, s. f. (locul unde se fabrică monedă); monetiza, vb. (a bate monedă; a mercantiliza).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
monédă s. f., g.-d. art. monédei; pl. monéde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. monetă -
LauraGellner
MONETA, Ernèsto Teodòro (1833-1918), publicist și om politic italian. Voluntar în armata lui Garibaldi (1861-1867). Director (1867-1896) al cotidianului „Il Secolo”. A fundat (1890) societatea internațională pentru pace și arbitraj Uniunea Lombară, precum și alte societăți pacifiste. Premiul Nobel pentru pace (1907), împreună cu L. Renault.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Moneta, în mitologia romană, denumire purtată de Iuno.
Sursa: Mitologic
(1969)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Iuno, în mitologia romană, soția lui Iupiter și protectoarea femeilor, în special a celor măritate. După atributele pe care le avea, Iuno era denumită fie Moneta (cea care vestește, avertizează – datorită faptului că a salvat Roma de invazia galilor prin alarma pe care au dat-o faimoasele gîște de pe Capitoliu, ce-i erau consacrate), fie Lucina, datorită faptului că ajuta femeile la nașteri, fie Juga(lis), pentru că patrona căsătoriile etc. Sărbătorile închinate ei purtau numele de Matronalia și aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine răpite odinioară, care s-au aruncat în încăierare între părinții și noii lor soți, împiedicîndu-i să se măcelărească reciproc. Iuno a fost identificată de timpuriu cu Hera din mitologia greacă. Numele ei era legat de numeroase mituri și legende (v. Hera).
Sursa: Mitologic
(1969)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink