MOAZÁ, moazez, vb. I. Tranz. (Constr.) A îmbina cu moaze. – Din fr. moiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOAZÁ vb. I. tr. A uni cu ajutorul moazelor. [Pron. moa-. / < fr. moiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOAZÁ vb. tr. a îmbina cu ajutorul moazelor. (< fr. moiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

moazá vb., ind. prez. 1 sg. moazéz, 3 sg. și pl. moazeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MOÁZĂ, moaze, s. f. (Constr.) Fiecare dintre componentele unei perechi de grinzi care formează un element de consolidare la o construcție din lemn. – Din fr. moise.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOÁZĂ s.f. Element de construcție format din două grinzi de lemn, care leagă între ele mai multe piese situate în același plan. [Pron. moa-. / < fr. moise].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOÁZĂ s. f. 1. element de construcție din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremități de pereții unui puț de extracție. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflați față în față ai unui cleionaj. (< fr. moise)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

moáză s. f., g.-d. art. moázei; pl. moáze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink