MOȚÓC ~oáce n. reg. Pieptănătură femeiască cu părul răsucit sau împletit și strâns la ceafă ori în creștet. /moț + suf. ~oc
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MOȚÓC, moțoace, s. n. (Reg.) Păr adunat și legat în vârful capului; coc. – Din moț¹ + suf. -oc.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

MOȚÓC s. v. coc, moț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

moțóc, moțoáce, s.n. (reg.) 1. moț care atârnă. 2. coc, conci. 3. harțag, neastâmpăr. 4. măciulie.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

moțóc s. n., pl. moțoáce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink