MITOCÁNCĂ, mitocance, s. f. Femeie mojică, vulgară; bădărancă. – Mitocan + suf. -că.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MITOCÁNCĂ ~ce f. Femeie cu apucături grosolane. /mitocan + suf. ~că
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MITOCÁNCĂ s. bădărancă, mahalagioaică, mahalagiță, mârlancă, mojică, țoapă, țopârlancă, (peior.) țață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mitocáncă s. f., g.-d. art. mitocáncei; pl. mitocánce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink