MISTIFICATÓR, -OÁRE, mistificatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care mistifică. – Din fr. mystificateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MISTIFICATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care mistifică; care face mistificații. Informație ~oare. ~ al stării de lucruri. /<fr. mystificateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MISTIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care denaturează, care falsifică adevărul. [Cf. fr. mystificateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MISTIFICATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care mistifică. (< fr. mystificateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mistificatór adj. m., s. m., pl. mistificatóri; f. sg.și pl. mistificatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink