MIÓP, MIOÁPĂ, miopi, mioape, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de miopie. ♦ Fig. (Persoană) fără perspicacitate, cu vederi înguste. [Pr.: mi-op] – Din fr. myope.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIÓP ~oápă (~ópi, ~oápe) și substantival 1) Care are miopie; atins de miopie. 2) fig. Care este lipsit de clarviziune; lipsit de perspicacitate. Politică ~oapă. [Sil. mi-op] /<fr. myope
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MIÓP, -OÁPĂ adj., s.m. și f. (Suferind) de miopie. ♦ (Fig.) (Om) mărginit, fără perspectiva viitorului. [Pron. mi-op. / cf. fr. myope, lat., gr. myops < gr. myein – a închide, ops – ochi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIÓP, -OÁPĂ adj., s. m. f. 1. (suferind) de miopie. 2. (fig.) (om) mărginit, fără perspectiva viitorului. (< fr. myope, gr. myops)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MIÓP adj., s. (înv. și pop.) ponivos, (Mold.) chiomb. (Om ~)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Miop ≠ prezbit
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mióp adj. m., s. m., pl. miópi; f. sg. mioápă, pl. mioápe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink