MINIMIZÁRE, minimizări, s. f. Minimalizare. – V. minimiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIMIZÁRE s.f. Acțiunea de a minimiza și rezultatul ei. ♦ (Ec.) Metodă de a alege niveluri ale variabilelor care asigură obținerea unui efect cu cheltuială minimă. [< minimiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Minimizare ≠ maximizare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

minimizáre s. f., pl. minimizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIMIZÁ, minimizez vb. I. Tranz. A reduce la minimum; a minimaliza. – Din fr. minimiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIMIZÁ vb. I. tr. A reduce la minimum; a minimaliza. [< fr. minimiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIMIZÁ vb. tr. 1. a minimaliza. 2. (mat.) a da unei cantități valoarea sa minimală. (< fr. minimiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

minimizá vb., ind. prez. 1 sg. minimizéz, 3 sg. și pl. minimizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink