MILIÉU, milieuri, s. n. Obiect din pânză (brodată) sau din dantelă, care se așază (ca ornament) pe o mobilă. [Pr.:-li-eu] – Din fr. milieu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MILIÉU ~éuri n. Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă, care se așază pe o mobilă. [Sil. -li-eu] /<fr. milieu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MILIÉU s.n. Obiect (rotund) de pânză sau de dantelă care se așază pe o masă sau pe o altă mobilă ca ornament. [Pron. -li-eu. / < fr. milieu (de table)].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MILIÉU s. n. obiect de pânză sau dantelă care se așază pe o masă sau pe o altă mobilă ca ornament. (< fr. milieu)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

miliéu s. n. (sil. -li-eu), art. miliéul; pl. miliéuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

milieu s.m. (franțuzism) Mediu social al hoților, traficanților etc. ◊ „Borfașul, polițistul, delatorul, femeia (privită cu acel misoginism al milieului), un bar, un pian, o colivie, devin obiecte de studiu și de urmărit doar când, în fața acțiunii, sunt cuceriți și cucerite de neliniștea gestului și a înfăptuirii.” R.lit. 14 IV 77 p. 11 [pron. miliö] (DEX, DN3 – alt sens)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink