MIEZUITÓR, -OÁRE, miezuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor într-o turnătorie care pregătește miezul tiparelor în care se toarnă metalul topit. [Pr.:-zu-i-1 – Miez + suf. -uitor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIEZUITÓR s. (reg.) miezar. (~ în turnătorie.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miezuitór s. m. (sil. -zu-i-), pl. miezuitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miezuitoáre s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art. miezuitoárei; pl. miezuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink