MIÁRȚĂ, miarțe, s. f. (Pop.) Ființă pipernicită; stârpitură. [Pl. și: mierțe] – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

miárță s.f. (sil. miar-), g.-d. art. miárței / miérței; pl. miárțe / miérțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink