MEZÁT, mezaturi, s. n. Vânzare publică (a bunurilor unui datornic); licitație. ◊ Expr. A scoate la mezat = a pune la licitație. – Din tc. mezat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÁT ~uri n. Vânzare publică a unor bunuri materiale, ce revin persoanei care oferă cel mai înalt preț; licitație. ◊ A scoate la ~ a pune la licitație. /<turc. mezat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZÁT s. v. licitație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mezát (mezáturi), s. n. – Licitație publică. Tc. mezat, din arab. mezād (Șeineanu, II, 258; Lokotsch 1454; Ronzevalle 160), cf. ngr. μεζάτι, bg. mezat.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mezát s.n., pl. mezáturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink