METALIZÁRE, metalizări, s. f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. – V. metaliza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALIZÁRE s.f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. [< metaliza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

metalizáre s. f., g.-d. art. metalizării; pl. metalizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

METALIZÁ, metalizez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de metal în scopul protejării lui față de acțiunea agenților externi sau pentru a-i astupa porii, a-i da un aspect plăcut etc. – Din fr. métalliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A METALIZÁ ~éz tranz. (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de metal inoxidabil (în scop protector sau decorativ); a spoi; a polei; a sufla. /<fr. métalliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

METALIZÁ vb. I. tr. A depune o peliculă metalică (prin anumite procedee) pe suprafața unui obiect. ♦ A da un luciu metalic. [< fr. métalliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METALIZÁ vb. tr. 1. a acoperi cu o peliculă metalică suprafața unui obiect, prin pulverizare cu ajutorul unui jet de aer. 2. a da o strălucire metalică. (< fr. métalliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

metalizá vb., ind. prez. 1 sg. metaliéz, 3 sg. și pl. metalizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink