METACÁRP, metacarpuri, s. n. Parte din scheletul mâinii cuprinsă între carp și falange, formată din cinci oase dispuse radiar; os care formează baza fluierului la picioarele din față ale unor animale. – Din fr. métacarpe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METACÁRP ~uri n. Ansamblu de cinci oase, dispuse radiar, care formează scheletul mâinii între carp și falange. /<fr. métacarp
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

METACÁRP s.n. Scheletul părții de mijloc a mâinii, compus din cinci oase așezate în formă de raze. [< fr. métacarpe, cf. gr. metakarpion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

METACÁRP s. n. porțiune a scheletului mâinii cuprinsă între carp și falange. ◊ os, baza fluierului la picioarele anterioare ale unor animale. (< fr. métacarpe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

METACÁRP s. (ANAT.) (rar) metacarpian.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

metacárp s. n., pl. metacárpuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink