méște, mésc, vb. III (înv.) 1. a turna, a servi, a oferi. 2. a scoate (un lichid).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

méște (-sc, -scut), vb. A turna în pahar, a da de băut. – Mr. mescu, meaștire. Lat. miscēre (Tiktin; REW 6504). Sec. XVII-XVIII, înv. Cf. mișca.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink