MERSÚRĂ, mersuri, s. f. (Rar) Mers (2). – Din mers + suf. -ură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

MERSÚRĂ s. v. călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, umblet.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink