MERITARISÍ, meritarisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A merita. – Merita + suf. -arisi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MERITARISÍ vb. v. merita.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

meritarisí vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. meritarisésc, imperf. 3 sg. meritariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. meritariseáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink