MEGIEȘÍE, megieșii, s. f. (Înv. și pop.) Teritoriu, țară sau oameni, ființe aflate în vecinătate; p. ext. vecinătate. [Pr.: -gi-e-] – Megieș + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEGIEȘÍE s. v. vecinătate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

megieșíe s. f. (sil. -gi-e-), art. megieșía, g.-d. art. megieșíei; pl. megieșíi, art. megieșíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink